Mi.am promis ca azi e ultima zi in care sunt in starea aia oribila de "depresie". Mi.am sacrificat cea mai importanta zi din anul asta pentru a castiga ceva... Ce in final cu jumatate de gura spun ... Ca nu merita. In fond eram constienta ca.mi risc fara sens ziua , insa mi.am dorit ceva cu toata fiinta mea. M.am daruit prea mult si am cazut de sus . Si vina e numai a mea ca eu m.am ridicat sus acolo. Stii vorba aia "iubirea adevarata nu e reala pana nu e impartasita". probabil ca iubesc poze , amintiri, vise, melodii si sperante. Atat a mai ramas... Ce.mi pare rau e ca sunt slaba in ultima perioada si am ajuns la concluzia ca ma pot schimba dar nu vreau. Am trait luni de zile pentru ziua asta, si prietenii mei stiu asta ... Nu pentru ca am implinit 20 de ani de cand vietuiesc , ci pentru speranta ce crestea in mine . Pentru dorinta arzatoare ce vroia sa fie indeplinita azi . Azi era ultima mea sansa la fericire. Azi am decis sa renunt la sentimente. Pana reusesc sa ma refac am sentimentele incuiate bine.
Sper doar din tot sufletul ca decizia ta sa fie judecata cu inima .
Copilul din mine plange neincetat.
Te iubesc ! pentru ultima oara.ti spun, virtual. Si sper sa vezi si sa nu uiti asta niciodata.
Multumesc celor in jur de 15 cei mai apropiati prieteni, care mi.au fost alaturi azi si care au incercat macar sa.mi deseneze un zambet pe fata ! va iubesc "copiiii frumosiiii!!"
Sper doar din tot sufletul ca decizia ta sa fie judecata cu inima .
Copilul din mine plange neincetat.
Te iubesc ! pentru ultima oara.ti spun, virtual. Si sper sa vezi si sa nu uiti asta niciodata.
Multumesc celor in jur de 15 cei mai apropiati prieteni, care mi.au fost alaturi azi si care au incercat macar sa.mi deseneze un zambet pe fata ! va iubesc "copiiii frumosiiii!!"
No comments:
Post a Comment