So, vreau sa scriu si nu vreau sa scriu, nu vreau sa public ceva de care sa imi para rau mai tarziu. Asa ca spun ca nu spun ce as vrea sa spun, ce as vrea sa urlu in gura mare pe un varf de munte sa se auda ecoul de mii si mii de ori pana ajunge sunetul si la urechile tale. nu-ti spun ce as striga, ar strica farmecul.
Nu ai senzatia uneori ca traiesti doua vieti? Una interioara, cea in care esti tu si numai tu ... doar tu si toate amanuntele vietii tale pe care doar tu si tu le stiti ... si celalta viata pe care o afisezi, persoana pe care tu o arati, pe care o "promovezi" si te straduiesti zi de zi ca prima, sa nu fie dezvaluita. Si traiesti cu spaima si ciudatul sentiment ca daca tu stii, si ceilalti stiu. Daca tu observi ca iti e frig desi nu faci niciun gest ca acest lucru sa fie vizibil, doar pentru faptul ca tu stii, ai impresia ca se observa? Nu?!
Ei bine eu da. Ma consoleaza faptul ca sunt o fire echilibrata (uneori) si am stapanire de sine (in cazul sentimentelor de orice fel), ceea ce vrea sa spuna ca nu ma exteriorizez. Si e un lucru bun. Ideea e ca arat ca nu-mi pasa, desi in mine e un mareee razboi, fierb si ma lupt sa nu se vada. Mereu am crezut ca oamenii rai, sunt cei mai buni insa au aceasta calitate sau defect in unele cazuri, de a ascunde emotivitatea si sensibilitatea care ii macina. Observi tu oare ca in viata asta oricate persoane ne-ar inconjura, suntem singuri ? Singur te nasti (sunt si exceptii), si singur mori ? Trebuie sa te descurci singur. Singur singur singur .
P.S : am facut "esercitii" la mate toata ziua (13:00 - 22:30) , de aici se trage filozofia :)). Sa compensam.
01:46 noapte buna !
*pentru cei care nu asculta "la ZU nu doarme nimeni " with Adi Mihaila :x .
No comments:
Post a Comment